Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit noi explicații privind incidentul grav produs la Galați, unde o dronă militară rusească s-a prăbușit și a explodat într-un bloc de locuințe. Oficialul susține că, deși avioanele de luptă aveau autorizația de a deschide focul, doborârea aparatului în condițiile existente ar fi putut provoca pagube și mai mari decât impactul produs de dronă.
Într-un mesaj public transmis după incident, ministrul a precizat că aparatul de zbor a fost detectat și urmărit de sistemele radar instalate recent în zona Galațiului, după incidentele similare înregistrate în apropierea graniței cu Ucraina. Potrivit acestuia, drona de tip Geran-2 s-a aflat aproximativ patru minute în spațiul aerian românesc.
„Da, era o dronă Geran-2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radar. Da, avioanele de vânătoare aveau autorizație de tragere”, a transmis ministrul Apărării, subliniind însă că utilizarea armamentului în zona urbană ar fi putut genera consecințe mai grave pentru populație.
Discuție cu șeful NATO după incident
Radu Miruță a anunțat că a discutat vineri dimineață cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema consolidării apărării antidrone în regiunea Dobrogea.
Potrivit ministrului, România a solicitat oficial Alianței Nord-Atlantice implementarea unor capabilități suplimentare de apărare împotriva dronelor până la livrarea sistemelor deja comandate de Ministerul Apărării Naționale.
Oficialul român a precizat că războiul aflat la granița României generează riscuri reale pentru securitatea națională și că instituțiile responsabile trebuie să ia decizii bazate pe evaluări tehnice și pe protejarea populației civile.
De ce nu s-a tras asupra dronei
Explicațiile ministrului vin pe fondul numeroaselor întrebări apărute în spațiul public după ce drona rusească a reușit să pătrundă în spațiul aerian românesc și să ajungă deasupra municipiului Galați.
Potrivit lui Radu Miruță, în cele patru minute în care aparatul s-a aflat pe teritoriul României nu a existat o fereastră de intervenție care să permită neutralizarea sa fără riscul ca proiectilul lansat sau resturile rezultate să provoace distrugeri suplimentare în oraș. De asemenea, autoritățile au luat în calcul și posibilitatea ca muniția utilizată să ajungă în afara teritoriului național, generând complicații într-o zonă aflată în imediata apropiere a conflictului din Ucraina.
NATO și România caută soluții pentru apărarea antidrone
Incidentul de la Galați a readus în atenție vulnerabilitățile generate de atacurile cu drone desfășurate în apropierea granițelor NATO. În ultimele luni, oficialii Alianței au discutat tot mai des despre dezvoltarea unor sisteme dedicate combaterii acestui tip de amenințare, inclusiv prin implementarea unor rețele integrate de detectare și interceptare.
În paralel, România accelerează măsurile de modernizare a sistemelor de supraveghere și apărare aeriană din estul țării. Ministerul Apărării susține că noile echipamente radar instalate în zona Galațiului au permis monitorizarea permanentă a dronei până în momentul în care aceasta a coborât la altitudine foarte joasă.
Incidentul este investigat în continuare de autoritățile române, după ce explozia dronei a provocat rănirea a două persoane și evacuarea zecilor de locatari din blocul afectat.
